Regulatori de crestere

Regulatorii de crestere tind sa devina indispensabili din planul tehnologic al fermierilor ce aplica tehnologii intensive, mai ales daca ne referim la culturile de cereale paioase. Rolul acestora este acela de a modifica benefic arhitectura normala a plantei, prin scurtarea distantei dintre internodii, mai exact intre primul si al doilea internod.

Rezultatele scontate sunt influentate in special de alegerea momentului aplicarii, a produsului, dozei si a programului tehnologic aplicat. Avantajele aplicarii PGR sunt multiple, insa principalul beneficiu este acela de crestere a tolerantei la cadere

Regulatorii de creştere sunt componente sintetice sau naturale care, în concentraţii mici, obţin şi controlează răspunsurile de creştere, asemănător hormonilor.
Exista 3 grupe de regulatori de crestere: stimulatoare, inhibitoare si retardanti. Substanţele stimulatoare cuprind trei grupe mari de compuşi, naturali sau sintetici: auxine, citochinine şi gibereline.

AUXINELE se găsesc în muguri, în vârfurile tulpinilor şi în frunzele tinere. La nivel celular, auxinele îngroaşă membranele, favorizează depunerea de substanţe şi stimulează diviziunea.

CITOKININELE se găsesc în rădăcini, unde sunt produse în mod natural de către plante, dar şi în tulpină, în concentraţie mai mica. Stimulează diviziunea celulară şi cresc rezistenţa.

GIBERELINELE sunt stimulatori naturali ai creşterii şi dezvoltării plantelor, cu efecte adesea spectaculoase, care au căpătat o atenţie deosebită în rândul specialiştilor (in ultimele decenii), obţinânduse rezultate remarcabile în producţia agricolă, horticolă, silvică si a plantelor medicinale.

Se arată singurul rezultat

Se arată singurul rezultat